GĂLBENUȘUL ÎN CULORI
Întâlnesc destul de des persoane care încă mai aleg ouăle în funcție de culoarea gălbenușului. Acestea consideră că oul cu un gălbenuș care are o nuanţă puternică de portocaliu is the king d.p.d.v. nutrițional.
La fel de des aud de la persoane trecute de 60 de ani: "Pe vremea mea găinile dădeau ouă cu gălbenuș portocaliu intens!"
Mai sunt și cei care îmi pun întrebări: “De ce se întâmplă să găsesc ouă cu nuanțe diferite ale gălbenușului chiar și în aceeași cutie?” / “Care gălbenuș este mai bun de mâncat?” / “O culoare mai intensă a gălbenușului înseamnă mai mulți nutrienți?”
Toate aceste întrebări au din fericire un singur răspuns, simplu și direct:
Vă rog să vă continuați micul dejun, prânzul sau cina, indiferent de culoarea gălbenușului!
CE ÎNSEAMĂ CULOAREA GĂLBENUŞULUI DE OU?
Culoarea unui gălbenuș de ou poate varia în funcție de dieta galinaceei care a depus oul. Gălbenușurile de ou pot varia de la galben pal până la portocaliu intens, iar culoarea nu indică valoare nutritivă sau calitate.
Harvard T.H. CHAN confirmă că nuanța gălbenușului nu influentează valoarea nutritivă a acestuia.
GALBEN PAL vs. GALBEN APRINS
Culoarea gălbenușului de ou este determinată în primul rând de tipurile de pigmenți pe care găina îi consumă în dieta ei. Ouăle care provin de la găini care sunt hrănite cu o dietă predominant pe bază de grâu tind să aibă un gălbenuș mai palid.
Dietele bogate în carotenoide vor avea o culoare mai profundă a gălbenușului. Când găinile primesc o dietă care este mai bogată în porumb și soia, gălbenușul va avea un galben mai strălucitor, mai vibrant, ceea ce reflectă abundența de carotenoizi care se găsesc în porumb. Gradul de vibrație a culorii poate varia de la un crescator la altul.
ÎN CE CULOARE ESTE MAI SĂNĂTOS GĂLBENUȘUL DE OU?
Din punct de vedere nutrițional, nu există o diferență semnificativă între gălbenușurile ouălor de diferite culori. Gălbenușul este o sursă bogată de nutrienți importanți, inclusiv proteine, vitamine și minerale, indiferent de culoare! Culoarea gălbenușului de ou nu este un indicator al valorii sale nutritive.
CE SEMNIFICĂ UN GĂLBENUȘ DE OU PORTOCALIU?
Ocazional, puteți găsi și gălbenușuri care au o culoare portocalie mai intensă. Aceste ouă provin de la o găină a cărei dietă este preponderentă în carotenoizi, mai ales în lunile de vară. Dieta găinilor crescute în aer liber se va schimba de-a lungul anului (depinde de sezon), așa că gălbenușurile de această culoare pot să nu fie întotdeauna disponibile la furnizorul vostru local.
UN GĂLBENUȘ DE OU PORTOCALIU ÎNSEAMNĂ CĂ OUL ESTE PROASPĂT?
Deoarece culoarea gălbenușului este legată de alimentația găinii, nu are prea mult de-a face cu prospețimea oului. Indiferent dacă gălbenușul este de un galben vibrant sau pal, sau chiar de o culoare portocalie profundă, toate aceste ouă sunt proaspete și sigure de mâncat.
OBȚINEA TATAIE CELE MAI NUTRITIVE OUĂ?
Sunt peste doi ani de când nu l-am mai văzut dar astăzi, când văd armata de galinacee, am în cap imaginea cu tataie care zilnic avea un coş plin cu iarbă pe care îl arunca la cele zece puicuțe din ogradă.
Dieta găinilor crescute de bunici se baza doar pe diferite tipuri de iarbă iar din când în când niște porumb sau grâu, eventual o gâză, râmă sau insectă suficient de atractivă încât să fie mâncată. În principiu, iarba era de bază dintr-un motiv foarte simplu: era gratis și creștea doar cu apa de la ploaie.
Pentru cei care încă nu știu, iarba(ca şi porumbul şi unele legume) conţine un colorant natural din clasa carotenoizilor, care face oul să aibă o nuanţă puternică de portocaliu.
Dar ce te faci în cazul în care nu ai doar zece găini ci o armată de galinacee? Este clar că nu poți să îl hrănești pe T-rex doar cu iarbă.
Iarba îţi colorează oul puternic portocaliu, dar este extrem de săracă d.p.d.v. energetic iar T-rex se supără și îți face un ou la 3-4 zile sau chiar mai rar, iar 5-6 luni pe an deloc.
Aici intervine mixul de cereale care să aibă valoare energetică mare, proteine, minerale, vitamine.
MAJORITATEA STABILEȘTE CALITATEA
Credeţi că ţăranul care cheltuie 10K lei şi produce să zicem 1 tonă de roşii gustoase(nu tocmai arătoase) făcute fără chimicale rezistă mulţi ani la tarabă vânzând roşiile la pret dublu faţă de concurentul lui care tot cu 10K lei cheltuiţi obţine 2 tone de roşii umflate la rădăcină şi colorate artificial, la fel cu aditivi să „ia ochii” deşi în interior sunt aproape ca gogonele bune de murături? Garantez că nu!
Ok, poate nu toata lumea este dispusă să plăteasca aproape dublu doar să aibă gust şi să fie naturală, indubitabil există şi astfel de clienţi. Dar dacă restul de 90% au cumpărat roşia mai ieftină şi fac volumele de vânzări, ei au decis piaţa şi practica producătorilor, ceilalţi clienţi devenind o nişă.
Acelaşi lucru şi cu ouăle.
CU CE NUANŢĂ PICTEAZĂ PICASSO?
Este clar că furajarea aşa cum a fost ea lăsată de la Mama Natură nu este rea, dar totuşi, să ne uităm puțin la proporţiile elementelor nutritive.
O găină care mănâncă predominant iarbă, o face ea oul colorat datorită carotenoizilor, dar are alimentaţia extrem de săracă în absolut tot restul.
De aceea ierbivorele sunt animale masive, pentru a putea acoperi un stomac imens, încât să supravieţuiască cu puţinul care se poate extrage din iarbă, pe când carnivorele sunt mult mai mici.
O vacă este nevoită să rumege zeci de kg de iarbă/zi ca să nu moară de foame pe când un ghepard are nevoie de câteva kg carne pe săptămână şi îi ajunge.
Deci, ok, găina din coteţul lui tataie mânca iarbă şi facea oul intens portocaliu. Dar oul ăla câtă vitamina B1 are? B2? Are acid folic? Vitamine E? Vitamina K şi multe altele? Are complexul de minerale, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, etc?
Din moment ce găina nu are o alimentaţie bogată în aceste vitamine şi minerale pur şi simplu nu ar avea de unde să le dea mai departe în ou, pentru că acestea nu sunt produse de organisme.
Este foarte adevarat, toate acestea care lipsesc în iarbă se găsesc în gândaci, râme şi alte gâze, dar încă mai sunt oameni care au impresia greşită că în curtea unui ţăran/crescător tradițional toate astea colcăie, şi dacă nu eşti atent ai călcat imediat pe cel puţin zece gândaci sau râme.
Mai zgurmă ea găina e adevărat, dar cine a crescut pe la bunici la ţară îşi aminteşte următorul fenomen: când se întâmpla minunea şi vreuna găsea vreo râmă, sau orice altceva care mişca şi era mai „suculent” decât iarba, era evenimentul zilei în armata de galinacee. O lua frate la sănătoasa cu râma atârnând în cioc, fugărită de restul trupei care nu s-ar fi sfiit deloc să îi înhaţe delicatesa.
Deci să fim serioşi, baza dietei era pur şi simplu iarba de departe, apoi parţial grâul şi porumbul. Asta dacă era an agricol bun şi ploios, că altfel era şi mai jale.
Așadar, este clar că un furaj cinstit constând în tot mixul de cereale astfel calculat încât pasărea să aibă tot aportul de proteine, vitamine şi minerale pe care să le dea mai departe la ouă de o calitate mai bună, cu elemente nutritive în cantități mult substanţiale este mult mai benefic faţă de o furajarea preponderent cu iarbă.
FURAJUL TRADITIONAL VS. FURAJUL CONCENTRAT
Un furaj cinstit este făcut doar din porumb, grâu, şrot de floarea soarelui, şrot de soia, vitamine+minerale şi calciu.(am enumerat doar ingredientele, ponderea și modul de mixare astfel încât să dea o valoare nutritivă strong, este secretul bucatarului)
În schimb, furajul concentrat folosit de o parte dintre producătorii din industrie este plin de aditivi nu doar pentru coloritul gălbenuşului, că acela în principiu e înşelător doar la ochi şi atât.. dar şi pentru ouat ultra-intensiv şi multe, multe alte minuni pentru „eficientizat” costul de producţie/ou.
Cu un astfel de furaj concentrat, în special dacă este din categoria mega-chimică cu făină de peşte şi resturi proteice care doar teoretic sunt ilegale, rata de ouat poate sări de la 75-80% cum avem noi cu furajarea naturală la peste 100% şi chiar vârfuri de 120%.
Adică păsările hrănite cu un astfel de furaj fac un ou la 16-18 ore fata de cele hrănite cu un furaj natural(cinstit) care fac un ou la 30-35 ore.
Culmea, din cauza faptului că păsările pot alege ele individual ce ciugulesc din furaj(poate mai mult porumb, poate mai multă floarea soarelui, etc..) tocmai la furajarea naturală pot apărea diferenţe de nuanţe la gălbenuş între ouă luate în aceeaşi zi, de la păsări hrănite cu acelaşi furaj iar unii clienţi poate cred „aa.., ia uite, oul ăsta e mai galben decât celălalt din acelaşi cofrag, ce neserios, sigur a băgat porcării şi chimicale„.
Pe când taman la furajului concentrat mega-chimic, fiind extrudat şi fiecare granulă oricât de mică având tot timpul aceeaşi proporţie de conţinut şi ce minuni bagă ei, obţii lejer zeci de mii de ouă toate cu aceeaşi nuanţă de portocaliu, „mamă, mamă, ce ou bun şi sănătos!”.
Deci fix pe dos, furajarea cât mai naturală poate duce la variaţii de culoare în funcţie de „toanele” lui T-rex şi fără portocaliu intens iar furajarea mega-chimică duce la ouă aspectuase şi zero variaţii de nuanţe între ele.
ALȚI FACTORI CE POT INFLUENȚA PALETA DE CULORI
Rasa - diferite rase de găini pot produce ouă cu culori diferite ale gălbenușului, în funcție de caracteristicile genetice.
Vârsta - găinile tinere pot produce ouă cu gălbenuș mai palid, în timp ce găinile mai mature pot produce ouă cu gălbenuș mai intens colorat.
Sezonalitate - anotimpurile pot afecta culoarea gălbenușului. De exemplu, în timpul iernii găinile primesc mai puțină lumină naturală iar producția de pigmenți este mai scăzută. Acest lucru conduc la ouă cu gălbenuș mai palid.
Concluzionând, culoarea te poate păcăli dar gustul niciodată(sau... cel puțin nu pentru moment).